Viața e ca un râu, curge tot timpul. Adică fiecare clipă ce se scurge aduce cu ea alte întâlniri care ne dau alte înțelesuri iar noi, după fiecare întâlnire și după fiecare experiență nu mai suntem la fel. Și dacă ne dam seama și dacă nu, schimbarea se petrece, viața continuă să curgă și să ne îndrepte spre un final despre care habar nu avem … Continuă să citești Metamorfoza ca stil de viață
Ni se spune: să îți iubești aproapele ca pe tine însuți dar nimeni nu ne arată că „măsura” este chiar iubirea mea pentru mine. Adică, îl iubesc pe celălalt așa cum mă iubesc pe mine. Încep cu mine și continui cu celălalt și așa îi cuprind și pe ceilalți în nimbul de iubire pe care l-am creat iubindu-mă pe mine. Dar, nu, unii ne spun … Continuă să citești Să nu eziți și să nu regreți
Sunt ani mulți de când mă tot întâlnesc în cabinet cu oameni care lucrează în corporații. Mă rog, în genul ăla de locuri de muncă unde se cere foarte mult, unde rivalitatea și competiția sunt modalitățile prin care oamenii sunt „motivați” să performeze. Din întâlnirea cu ei am rămas cu o metaforă frumoasă care s-a născut fix din faptul că veneau în cabinet, vorbeau mult, … Continuă să citești Odihna scării
De câteva luni casa în care locuiesc arată precum România. O mare parte este avariată din cauza unei țevi sparte care permit zoaielor (cum ar spune Buni) să ajungă acolo unde nu le este locul iar cealaltă parte mă chinui să o păstrez curată, locuibilă, plăcută privirii. O, nu, nu este deloc ușor. No #$@&*%@ way! E greu să îți găsești elanul de a face … Continuă să citești La mulți ani, România!
Atunci când oamenii își continuă terapia, când intră în acest proces continuu de cunoaștere, de asimilare a unor instrumente menite să aducă schimbarea în viața lor, în acea perioadă, poți să îi observi cum nu se mai simt confortabil în obiceiurile lor. Regulile după care au funcționat până atunci încep să le perceapă ca fiind incomode, „mici”, uneori sufocante. Asta nu înseamnă neapărat că vorbim … Continuă să citești Străbătând mările vieții
Hmm… câți dintre noi suntem conștienți că oamenii ce vin în viața noastră ne ajută să ne cunoaștem mai bine? Pe unii iubirea celuilalt pentru ei nu face altceva decât să le aducă aminte că în primul rând ei trebuie să se iubească pe ei. Și așa fac pași pentru a se cunoaște și a se accepta așa cum sunt cu bune și cu rele. … Continuă să citești Relațiile sunt despre cum să te iubești întâi pe tine
Cam așa e și în viață cum e în poza asta făcută azi în zorii zilei în Cișmigiu. Te trezești în fața unei bucăți de viață despre care ai o doar o vagă idee unde te va duce. Și totuși te încumeți să faci efortul pentru că ceva îți spune că ești pe drumul cel bun. „Ceva”-ul acesta unii îl numesc instinct, alții feeling sau … Continuă să citești Liniștea minții și șoapta sufletului
Cred că e suficient cât am arătat cu degetul unul către celălalt, e suficient câte cuvinte și gânduri ne-am adresat. Ajunge cât ne-am lamentat că trăim într-o țară de proști. Dacă nu facem noi, ăștia „deștepți” nimic pentru ca ei să nu mai fie proști nici nu avem dreptul să-i arătăm cu degetul. Dumnezeu (sau cine vreți voi să admiteți) nu ne-a lăsat deștepți pe … Continuă să citești Ajută, nu arăta cu degetul
Am avut un moment de rătăcire în care am crezut că acum, adulți fiind copiii mei, îmi pot manifesta iubirea față de ei în măsura în care le mai pot dărui. Pentru că așa se formează la început ideea că trebuie să le dăruim timpul nostru, energia noastră, priceperea noastră… în general, că tot ce avem de făcut este să dăm. Și asa mi-am dat … Continuă să citești Izvorul nesecat de iubire
„- Pier, vreau si eu un portret asa cum ti-ai facut tie– Cu drag… trebuie sa-mi dai doar o fotografie cu tine… una care inseamna ceva pentru tine…” Asta a fost dialogul cu minunatul artist si… la mai putin de o saptamana distanta m-am trezit ca ma suna sa ma intrebe la ce adresa ma gaseste sa mi-l aduca. Tot ce mi-a „cerut” a fost un … Continuă să citești Portret „de 37 de ani”
Pași către propriul suflet 