Îmi place clipa în care conștientizez că nu simt tensiune în mușchii de pe umeri. Îmi place minutul în care aștept să vină cineva drag. Îmi place ora în care sunt absorbită de povestea omului din fața mea. Îmi place ziua în care nu sunt nevoita să mă uit la ceas. Îmi place săptămâna în care am putut să număr multe clipe, minute, ore și … Continuă să citești Imperfectul fericit
Știți expresia aia „când se îngână ziua cu noaptea”? A îngâna înseamnă a reproduce glasul cuiva dar și a reda imaginea cuiva. Cel mai probabil la fel cum întâlnirea constantă cu alți oameni ne determină să „împrumutăm” de la cei întâlniți elemente care să ne ajute să ne identificăm cu ei în dorința de a fi acceptați, validați și, cumva mult mai tainic, venind din … Continuă să citești Viața în absența mimetismului
Ne obișnuim să trăim fără niște lucruri care o dată ne făceau plăcere. Unii dintre noi. Pe alții ne sperie multe lucruri încă din copilărie și renunțăm să mai credem că putem avea ceva bun. Și, chiar dacă aflăm din cărți sau filme sau din poveștile celorlalți tot nu vrem să credem că ni s-ar putea întâmpla și nouă. Și continuăm să mergem prin viață … Continuă să citești Nu (mai) uita de tine!
Încă nu știm totul despre creierul uman. Adică, am reușit să îi facem o hartă care să îi ajute în special pe neurochirurgi și neurologi să îl exploreze dar realitatea este că teritoriul este mult mai mare decât harta pe care noi am reușit să o întocmim. De exemplu, ceea ce numim suflet nu putem spune dacă se află în creier sau inimă sau în … Continuă să citești Harta nu e teritoriul
„Drumul spre Dumnezeu trece prin cel de lângă tine.” Emanuel Levinas – Bună, ne zice o fată zâmbindu-ne familiar, cu bucurie.Începi să o cauți prin fișierele din creier, știi sigur că ai mai văzut-o, nu poți spune cu siguranță unde sau când dar zâmbești larg și te bucuri de bucuria cu care ea se îndreaptă către tine. – Am văzut că sunteți în Vamă și … Continuă să citești Când îți zâmbește sufletul
Să îți ceri iertare și să exprimi scuzele pentru ceea ce ai făcut sunt două lucruri total diferite. „Scuze!” spunem cel mai ușor, e cel mai la îndemână pentru că acolo este o cerere pe care o adresăm celuilalt. Îl rugăm să fie îngăduitor cu faptul că am greșit în raport cu el. Nu este prea multă căință în a te scuza că la un … Continuă să citești Repetabila povară a greșelii
Nu am asistat niciodată la o naștere, dar știu cum arată măduva spinării și lichidul cefalo-rahidian al unui om viu. Îi știu culoarea sidefie și micile irizații roșiatice care reprezintă, de fapt, arterele ce o hrănesc și știu cât de limpede este lichidul care o scaldă. Știu cum arată carnea unui om și când e vie și sângerândă dar și când e arsă de cauterul … Continuă să citești Miracole din viața asta
Cine o fi „inventat” sărutul? Adică, cine s-o fi gândit prima dată să își manifeste sentimentele prin gestul acesta de a-și lăsa buzele să se apropie de pielea unui alt om, de gura lui pe care să vrea să o cuprindă, gustând astfel din celălalt? Cum om fi ajuns noi, ca oameni, ca din toate gesturile de apropiere pe care le puteam face să alegem … Continuă să citești Dincolo de deșert
Mi s-a stricat laptop-ul. Adică a început să dea semne de îmbătrânire. Am înțeles că după 7 ani de funcționare continuă fără reparații capitale reprezintă o performanță și se cheamă că am avut noroc. Numai că, shit happen all the time. Și, de fiecare dată când se întâmplă, prima reacție este să te gândești că poate își revine, că poate ceva (nu știm ce) se … Continuă să citești Toate au timp de expirare
Îmi plac filmele romantice, Crăciunul, nunțile și toate celelalte care nu îmi vin acum în minte dar le știți voi că celebrează iubirea. Că ne aduc aminte de acea chestie care face ca viața să ni se pară frumoasă, trăibilă și care ne ajută să o luăm de la capăt chiar și în cele mai neașteptate momente. Nu sunt ceea ce se cheamă o romantică … Continuă să citești Despre oamenii-martor
