Eu cred că cele mai importante relații sunt cele care reușesc să ne mențină pe linia de plutire. Care ne refac echilibrul. Mai ales în perioadele în care credeam că așa ceva nu mai este posibil. Datorită lor putem să ne menținem și putem, la rândul nostru, să continuăm să fim sprijin pentru alții. Înlănțuirea asta dintre sufletele noastre este cea care cred că a … Continuă să citești Eu ca sumă a întâmplărilor

Ce mare diferență între a îți fi dor de cineva și a-ți dori să fii cu cineva. Ce mare diferență, ce stări cu totul diferite între abandon, singurătate și solitudine. Ultima se datorează regăsirii de sine și împăcării atât cu abandonul dar și cu lungile perioade de singurătate în care (cel mai probabil) îți era dor de cineva. [Bine, mai există și forma cea mai … Continuă să citești Solitudinea ca un dar

Cine nu s-a chinuit să ascundă cadourile pentru Crăciun încă din luna octombrie nu a testat suficient până unde îl poate duce imaginația și cât de bine își poate modifica expresia feței atunci când crede că a fost surprins pe lângă locul acela. Și, totuși, ce facem dacă află și trebuie să-i spunem „ceva”? Îi spunem adevărul. Adevărul în care să se regăsească tot ceea … Continuă să citești Ce faci dacă află că nu există Moș Crăciun?

Am fumat 27 de ani. M-am oprit doar pe perioada sarcinilor pe care le-am ținut și perioadele în care am alăptat. Fumam 1 pachet de 20 de țigări în fiecare zi. Adică eram o „fumătoare adevărată” în sensul că, dacă mă prindea seara și aveam doar 2-3 țigări în pachet mă opream să îmi cumpăr un alt pachet ca nu cumva să existe un moment … Continuă să citești Din dragoste pentru mine

Până la o anumită vârstă nu avem capacitatea de a anticipa, de a prevedea ce urmează să se întâmple. La fel cum nu înțelegem care vor fi consecințele faptelor noastre. Nu spunem: „Cât de minunat este momentul asta dar știu că în scurt timp, când circumstanțele se vor schimba, voi fi din nou trist/ supărat/dezamăgit/cu dureri…” și astfel să ajungem să ne reprimăm orice bucurie … Continuă să citești Eu pot pentru că eu sunt

Se fac aproape 10 ani de când stau aici, în buricul târgului și vreo 4 de la povestea asta la care mă gândesc de ceva zile motiv pentru care am zis să scriu și aici că poate o bucura pe mai multă lume. Nu știu dacă e o poveste neapărat despre a dărui ci, mai mult, este despre cât de atenți suntem. Iar atenți suntem … Continuă să citești Buchetul de flori

Îmi plac ouăle fierte până în punctul acela în care se fac cleioase. Nu știu nici acum cât trebuie să le las să fiarbă pentru a fi astfel dar e o mare bucurie când le dezghioc și apoi le tai pentru a constata că sunt exact cum îmi plac. E o mică reușită care îmi aduce un zâmbet pe față. Chestia asta e o mică … Continuă să citești Micile reușite dintr-o zi

Duminica, după prânz, când merg repede prin casă îmi vine mirosul de mir pe care îl port pe frunte. Asta se întâmplă doar duminica pentru că doar atunci cineva se îndură de mine și îmi spune că sunt ok așa cum sunt. Așa mi se pare mie că reprezintă gestul pe care preotul îl face, acela de mirungere. De parcă te-ar pecetlui în frunte ca … Continuă să citești Să fii ce-oi fi numai să fii bun.