Before 54


Mă uit la mâinile mele, mă uit la fața mea, la brațe câteodată, îmi văd ridurile conștientă fiind de ele toate și de mine avându-le. Nu mă deranjează. Pe bune, chiar nu mă deranjează faptul că am început să arăt de așa manieră încât, pe unde mă duc, mi se vorbește cu condescendența pe care o abordăm în dialogurile cu oamenii (mai) în vârstă. Deci, cu mâna pe inimă vă spun că nu mă deranjează că îmbătrânesc.

Ce mă deranjează este că nu știu când au trecut atâția ani. Mi se pare că s-au comasat, s-au adunat grămadă mai mulți ani într-unul singur și doar așa pot să înțeleg când, Dumnezeul meu drag, s-a putut întâmpla să ajung la 54 de ani că mie nu prea îmi iese numărătoarea asta.

Nu-mi pare rău și, mă rog, ar fi foarte puține lucruri pe care le-aș schimba dar, în rest, sunt foarte recunoscătoare pentru toate câte au fost pentru că, la fel de sincer vă spun, nu m-am plictisit deloc. 😀

Hmm, chiar, acum îmi dau seama că nu știu ce înseamnă să te plictisești. Știu ce înseamnă să nu mai ai răbdare căci, asta mi-a fost una din marile lecții pe care le-am avut de învățat în viața asta (mulțumesc, Răzvan, bun profesor mi-ai fost! 😀 ) la fel cum știu cum e să faci alte lucruri într-un timp foarte, foarte scurt și într-un ritm alert (aici mă refer la momentele critice din spital) sau să număr ritmul unui puls în timp ce privesc secundarul ceasului în timp ce înțeleg dacă e bine sau nu, dar asta nu înseamnă răbdare ci eficiență. 😀

Mă rog, știu multe și asta nu e trufie când zic ci, pur și simplu, sunt conștientă de toate câte sunt la fel cum sunt conștientă de toate câte nu sunt și n-am să fiu niciodată, de exemplu astronaut sau neurochirurg și cred că nici șofer n-am să fiu în viața asta.

Balanța asta care are pe un taler „ce sunt” iar pe celălalt „ce nu sunt” îmi aduce liniștea și echilibrul, împăcarea cu mine. Cu ce nu mă împac este că mai am atâta iubire de dăruit și, nu că mă plâng, că vorba aia, am doi copii, pe sor-mea, copilul ei adorabil, Alina, colegii mei de cabinet – Alex, Ștef și Cosmin – care îmi sunt prieteni (zic eu, nu știu ce părere au ei 😀 ), lângă care mă simt în siguranță să fiu EU, minunatul meu Marian de care mi-e dor în mod constant dar cu care râd și vorbesc la fel în ciuda faptului că nu ne vedem atât de des; toți îmi dau posibilitatea de a-mi dărui iubirea care simt că îmi inundă câteodată sufletul. Numai că ei, toți cei de mai sus, au viețile lor, ne vedem, le simt iubirea și aprecierea față de mine și de tot ceea ce reprezint eu în viața lor, luăm fiecare ce e de luat de la relația cu celălalt și plecăm fiecare în treaba lui.

Ce să zic, îmi place la nebunie să pregătesc casa și masa și pe mine pentru că știu că vin dar, după ce pleacă sunt tot doar eu cu mine, cu gândurile și nevoile mele, cu dorințe ce mă sălășluiesc de mult, cu visele și poveștile mele ce se cer câteodată stringent satisfăcute. Fiu-miu zice că scriu prea mult pe facebook dar, adevărul este, că eu scriu pe facebook dimineața când nu am cu cine vorbi și când sunt după un ceva citit sau văzut într-un film pe care orice om normal la cap își dorește să îl comenteze cu cineva. Și, dacă nu am cu cine, scriu. E bun și scrisul dar mai bună e o discuție cu un om pe care să știi că îl ai acolo, la îndemnă. Nu, nu e peiorativ sau mai știu eu cum spus „la îndemână” dar, pe bune, chiar e atât de bine să știi că…

Deci, se pare că acest text este ca un bilanț pe care îl fac înainte de a împlini, în data de 8 mai, 54 de ani așa că, să recapitulez:

🍀nu mă deranjează ridurile pe care le am și nici părul alb pentru care oricum am metode de combatere că îl vopsesc. 🥳

🍀mă deranjează faptul că nu știu când au trecut toți anii care au venit la pachet cu toate ridurile 😀 . Și părul alb. A!, și durerile de șale. Și… mnee, da’ ce mai contează cu câte altele… 🙂 ))))

🍀mă bucur de toată cunoașterea ce a venit la pachet cu trecerea anilor și sincer vă spun nici nu aș mai vrea să mai am 20 de ani că tare căpiați și habarniști mai suntem la vârsta aia. Sau, mă rog, așa am fost eu. 😛

🍀nu mă deranjează că nu o să fiu neurochirurg. Astronaut nici atât că, dacă n-am carnet să conduc o mașină ce pretenții să am să conduc o navă spațială. 😀 Dar trag nădejde (Doamne, cât îmi place cuvântul ăsta și, mai ales, sensul pe care îl are!) că o veni în viața mea un creștin care să știe să conducă o mașină iar visul meu – pentru această ultimă parte a vieții – este să vrea să cumpărăm o rulotă cu care, din când în când să călătorim unde om vedea cu ochii. Cu niște ani în urmă am iubit mult un bărbat care își dorea (și nu îndrăznea ci doar visa) să își cumpere un chopper. Acu, chiar dacă nu mai e cazul, i-aș promite că, dacă îi pune un ataș, merg și cu chopperul. Dar în ataș că la vârsta asta cât să poți să și stai de-a-n călare? 😀 )))

Tot scriind mi-am dat seama că acest text este un bilanț care mă ajută să înțeleg că nu mai am de ce și nu mai vreau să mă mai grăbesc, refuz să îmi iau multe pe farfurie care, pentru a putea fi rezolvate, fac să treacă nuștiucât și io iar o să ajung să îmi dau seama că nuștiucât-ul ăsta înseamnă ore, zile sau chiar ani din viața mea care iar s-au comasat și eu nu știu când s-a întâmplat viața. A mea, care este ea viață.

Ce vreau să vă spun este că îmi place la nebunie că a devenit un modus vivendi următoarea vorbă pe care o știu de la prietena mea dragă, Anca Oporanu: nu vreau, nu pot și nu mai vreau să pot. Pentru că, este știut faptul că mulți dintre noi când spun că nu mai pot se ridică și tot mai fac câte ceva. E, asta e o chestie pe care nu o mai fac de câțiva ani deja. Și e foarte bine și nu doar că nu mă simt vinovată pentru „nu”-urile pe care le spun ci, au contraire mă simt bine și corectă față de mine.

Așa că, parafrazând titlul unei piese-monolog în interpretarea minunată a lui Răzvan Vasilescu „Era ok și la 60”, eu vă spun că e bine și la 54.

Hai, să auzim de bine și să ne de a Dumnezeu gândul cel bun ca să putem să luăm cele mai bune decizii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.