Poveste din Bagdasar – episodul 3

Culoare lungi niciodată goale, forfotă, glasuri care de cele mai multe ori spun ceva grăbit, priviri triste, feţe ce au urma suferinţei adânc întipărită, oameni într-o permanentă luptă. Lupta cu durerea, cu frica, cu deznădejdea, cu grijile, cu lipsurile unui sistem prost condus. Și acum, după mai bine de 7 ani de când am plecat din spital, reușesc în situații variate – de la gătit … Continuă să citești Poveste din Bagdasar – episodul 3

Poveste din Bagdasar – episodul 2

Nimic nu e perfect rău, aşa cum nimic nu este perfect bun pe lumea asta. Dacă suntem atenţi în jurul nostru putem vedea în orice această dualitate yin-yang ce aparține filozofiei chineze. În practica terapeutică aduc de multe ori în discuțiile cu pacienţii mei acest concept pentru a-i putea face să înţeleagă că orice situaţie are în ea ceva bun care ne poate scăpa atunci … Continuă să citești Poveste din Bagdasar – episodul 2

Povești din Bagdasar – episodul 1

Am simțit de mult timp, de câțiva ani chiar, nevoia să împărtășesc cu cât mai mulți oameni poveștile reale trăite într-un spital de urgență vreme de 12 ani. Poate că vouă nu vi se vor părea spectaculoase dar pe mine cu siguranță m-au impactat și m-au transformat. Textul inițial l-am „spart” în mai multe texte așa că pentru ceva timp, alături de voi, am să-mi … Continuă să citești Povești din Bagdasar – episodul 1

Competition kills love

Oare cum am ajuns să fim în competiție femeile cu bărbații? Oare când au decis femeile că trebuie să fie suficient de puternice încât să poată să intre în competiție cu bărbații? E posibil să se fi întâmplat atunci când bărbații nu au mai știut să le respecte și să le iubească pentru ca astfel ele să se simtă apărate în propria casă, în propria … Continuă să citești Competition kills love

Şi-ţi auzeam gândurile cum mă priveau… [Anaïs Nin]

V-ați gândit că adevăratele cuvinte urâte nu sunt înjurăturile ci, cuvintele false, prefăcute? Cu înjurătura știi exact cum ești, pe unde ești în relația respectiva sau măcar la momentul respectiv. Dar ce chinul naibii e să descifrezi, să poți să alegi ceea ce este autentic de ceea ce este lipsit de valoare. Vă dați seama cât timp pierdem? O dată să ne ascundem sufletul de … Continuă să citești Şi-ţi auzeam gândurile cum mă priveau… [Anaïs Nin]

“O casnicie este la fel de puternică pe cât cel mai slab dintre parteneri este.”

Am auzit replica asta de curând în filmul Clubul de carte Jane Austen şi m-a făcut să mă gândesc că e bine să ne luăm un partener pe „măsura” noastră. Poate că nu este narcisic gestul de a alege un partener foarte asemănător mie ci, pur şi simplu, este dorința de a face o alianță care să dureze. Poate că mai degrabă putem vorbi despre … Continuă să citești “O casnicie este la fel de puternică pe cât cel mai slab dintre parteneri este.”

Despre rău, numai de bine

Unii oameni sunt vidanjorii sufletului nostru. Da, unii oameni sunt ca niște vidanjori pentru sufletul nostru pentru că ne intră în cea mai întunecată dintre părțile sufletului și ne ajută să facem curat. Pătrund în acea parte din suflet în care am lăsat să lâncezească toate lucrurile urâte care ne-au amărât, toate cuvintele, gesturile rele făcute de necunoscuți sau chiar de oameni pe care i-am … Continuă să citești Despre rău, numai de bine

Speranța ca un drum spre fericire

Speranța se construiește, altfel se numește vis, așteptare sau „scenarită”. Dacă vreți să aveți speranță – de viață, de a fi fericit, sănătos, iubit, etc. – atunci e musai să faceți planuri în acest sens. Planuri înseamnă lucruri concrete: liste, trasee, etape  ale unui parcurs. Drept pentru care, dacă îmi doresc să citesc 24 de cărți într-un an asta înseamnă că 18 minute din fiecare … Continuă să citești Speranța ca un drum spre fericire