Oare cum am ajuns să fim în competiție femeile cu bărbații?

Oare când au decis femeile că trebuie să fie suficient de puternice încât să poată să intre în competiție cu bărbații?

E posibil să se fi întâmplat atunci când bărbații nu au mai știut să le respecte și să le iubească pentru ca astfel ele să se simtă apărate în propria casă, în propria țară sau oriunde pe planeta asta.

Oare i-a învățat cineva pe bărbați cât de mult primesc atunci când ne oferă respect și iubire, nouă, femeilor?

Câți dintre voi, dragi bărbați, ați cunoscut bucuria ce vă cuprinde atunci când știți că femeia de lângă voi este puternică dar, în același timp, știți că nu forța va folosi în relația cu voi ci, blândețea și compasiunea care o determină să se supună fără echivoc?

Eu doar vă spun că…

Nici o masă caldă, bună și hrănitoare nu va fi făcută dacă ceea ce ai născut în femeia de lângă tine este doar ostilitatea.

Nici o mână nu va fi caldă și iubitoare, nu va putea să vindece dureri dacă nu a simțit niciodată un sărut așezat cu recunoștință și tandrețe în palma ei .

Vinul pe care l-ai vrea turnat în pahare cu îngăduință față de plăcerile tale nu poate fi turnat de o mână care tremură de frică așa încât și plăcerea ta se va diminua sau te va transforma în ceva ce n-ai crezut că vei vrea vreodată să fii: o minte supusă alcoolului care nu (mai) știe ce e iubirea.

Ați vrea să vă fim supuse așa cum zice la Scriptură? Atunci citiți mai departe și vedeți că femeia trebuie să se supună bărbatului iar bărbatul trebuie să-și iubească femeia precum Isus a iubit Biserica. Adică până la jertfa supremă. Aceasta este adevărata măsură a supunerii și a darului pe care doi oameni și-l pot oferi.

Abia după ce veți fi înțeles că datoria voastră este să ne faceți să ne simțim ocrotite și iubite abia atunci veți înțelege că puterea pe care o avem ne va ajuta să vă vindecăm orice rană doar picurând lacrimi pe ea, pentru că suferința voastră va fi și suferința femeii de lângă voi; doar că puterea pe care azi o folosim pentru a fi în competiție cu voi, o vom folosi pentru a vă sta alături atunci când veți avea cea mai mare nevoie.

Dacă ne veți lăsa să vă cunoaștem latura voastră cea mai fragilă vom ști să ne așezăm în dreptul ei pentru ca astfel puterea noastră să fie și a voastră.

Dar pentru asta, trebuie să învățăm să fim camarazi, să ne fim acei parteneri de viață care au aflat cele mai rele lucruri despre celălalt și sunt confortabili cu asta.

Chiar așa cum am ajuns să nu (mai) știm să ne fim parteneri de viață?