Nu am asistat niciodată la o naștere, dar știu cum arată măduva spinării și lichidul cefalo-rahidian al unui om viu. Îi știu culoarea sidefie și micile irizații roșiatice care reprezintă, de fapt, arterele ce o hrănesc și știu cât de limpede este lichidul care o scaldă. Știu cum arată carnea unui om și când e vie și sângerândă dar și când e arsă de cauterul … Continuă să citești Miracole din viața asta
Cine o fi „inventat” sărutul? Adică, cine s-o fi gândit prima dată să își manifeste sentimentele prin gestul acesta de a-și lăsa buzele să se apropie de pielea unui alt om, de gura lui pe care să vrea să o cuprindă, gustând astfel din celălalt? Cum om fi ajuns noi, ca oameni, ca din toate gesturile de apropiere pe care le puteam face să alegem … Continuă să citești Dincolo de deșert
Mi s-a stricat laptop-ul. Adică a început să dea semne de îmbătrânire. Am înțeles că după 7 ani de funcționare continuă fără reparații capitale reprezintă o performanță și se cheamă că am avut noroc. Numai că, shit happen all the time. Și, de fiecare dată când se întâmplă, prima reacție este să te gândești că poate își revine, că poate ceva (nu știm ce) se … Continuă să citești Toate au timp de expirare
Îmi plac filmele romantice, Crăciunul, nunțile și toate celelalte care nu îmi vin acum în minte dar le știți voi că celebrează iubirea. Că ne aduc aminte de acea chestie care face ca viața să ni se pară frumoasă, trăibilă și care ne ajută să o luăm de la capăt chiar și în cele mai neașteptate momente. Nu sunt ceea ce se cheamă o romantică … Continuă să citești Despre oamenii-martor
Dincolo de spectaculosul imaginii ăsteia, al unui moment bine surprins, am simțit cumva că mă tulbură imaginea pe care ieri am făcut-o la malul mării. Era ca și cum aș recunoaște ceva sau pe cineva cunoscut și asta mi-ar fi așezat în suflet o liniște. Mi-a plăcut tare mult fotografia, am arătat-o tuturor, mândra și cumva pentru că am avut curajul să apropii telefonul mobil … Continuă să citești Marea ca sufletul unui om
Nimeni nu e a lu’ nimeni și cred că o mare șmecherie a vieții ăsteia trăite p-aci pe pământ este să ne bucurăm de oameni și de lucruri atât timp cât sunt, profund și plenar like there is no tomorrow, fără așteptări și fără să credem că altfel ar fi fost mai bine. Visăm la altfelul ăla inventat de noi fără să-i fi întrebat și … Continuă să citești Quid pro quo
Nu există justificări sau argumente care să scuze un gest sau un cuvânt care a rănit alt om. Sau altă seminție sau alt popor. Nu putem să justificăm răul făcut altui om (sau altor semeni ai noștri) pentru că noi, la rândul nostru avem o gândire distorsionată din cauza poveștii noastre de viață care cuprinde (și) o traumă. Nu putem până la nesfârșitul vieții noastre … Continuă să citești Diferența dintre a înțelege și a accepta
Dacă o să se supere Buși că am dat din casă sper să îl pot împăca atunci când m-oi duce și eu în Vamă. 😀 Așa că, vă rog nu vă ma gândiți (nici cu invidie, nici fără) că eu aș fi acum în Vamă că nu sunt. 😦 S-au dus Buși cu Gina și Mihai încă de ieri ca să aibă timp să monteze … Continuă să citești Nu sunt în Vamă deși aș vrea
Aștept să înceapă un concert. Suntem destui oameni în Grădina Sticlarilor, distanțați, ne respectam fiecare spațiul celuilalt dar, din când în când, ajunge la mine aroma unui bărbat matur în timp ce concertul începe în acordurile chitarii lui Maxim Belciug. Da, aromă, pentru că mă face să mă gândesc deopotrivă la miros și la gust, la felul în care se simte parfumul pe pielea unui … Continuă să citești Aroma unei seri.
Oamenii nu își doresc să fie cei mai tari pentru ei înșiși ci, își doresc să fie cei mai tari în ochii celorlalți. Oamenii nu sunt dispuși să facă eforturi să fie cu adevărat fericiți dar fac eforturi infinit mai mari să pară fericiți în ochii celorlalți. Oamenii nu știu să ii facă pe cei din jurul lor fericiți dar le cer ca atunci când … Continuă să citești Fericirea unora și altora
Pași către propriul suflet 