Oricât de paradoxal vi s-ar părea, cu mâna pe inimă vă spun, în spital am râs mult de tot. (Fix pe apex țin mâna, în spațiul V intercostal 🙂 ). (Altă paranteză: știți bancul ăla cu baba care s-a împușcat în genunchi și când a fost întrebată de ce a făcut așa le-a spus că ea vrut, de fapt, să se împuște în inimă și … Continuă să citești Râsul ca o terapie
Nu înțeleg viața fără muzică. De aceea tot timpul ascult muzică. Aș putea spune că ascult muzică de toate felurile dar aș minți. Nu îmi place orice muzică iar, de exemplu, muzica clasică am descoperit-o târziu, pe la 40 de ani și asta îi datorez exclusiv lui Marian. El a avut rabdare să mă lase să îi prind gustul ca să pot să-mi las sufletul … Continuă să citești Scrisoare netrimisă I
„Până când moartea ne va despărți” în multe cazuri, înseamnă până când moartea iubirii va duce la despărțirea noastră. Așa că, ce avem de făcut este să ne îngrijim de iubirea care s-a născut între noi așa cum avem grijă de corpul nostru pentru a-l menține sănătos. Nici aia nu prea se întâmplă? E, de undeva trebuie să începem. 😀 * Ca să putem aplica ceea … Continuă să citești Life is good if YOU make it good
Post lipicios
Arhivăm zile, momente, ani și întâlniri fără ca de multe ori să putem să le dăm însemnătatea pe care o au. Ele se întâmplă, le înțelegem rostul pe care îl au în acel moment după care, pe unele le așezăm într-un colț de sulfet sau pe altele le punem cumva în frunte, în prim planul conștiinței noastre și astfel ajungem să fim acea întâmplare, acel … Continuă să citești Arhiva vieții tale
Eu nu cred că putem compara iubirea ce o purtăm unui om cu o altă iubire pe care o avem pentru un altul. Fiecare iubire este diferită așa cum oamenii sunt diferiți de aceea nu poate să încapă comparație nici între oameni, nici între iubirile de care ne lăsăm trăiți de fiecare dată. La fel cum nu cred că putem vorbi de cea mai mare … Continuă să citești Oceanul universal de iubire
12 ani am muncit într-un spital de urgență, într-o clinica de chirurgia coloanei vertebrale. Împărțirea a fost 7 ani și jumătate ca asistentă medicală și 4 ani și jumătate ca psiholog. A fost cele mai grele și mai solicitante și mai frumoase perioade din viața mea. Au fost anii presărați cu întâlniri fabuloase care mi-au marcat parcursul meu în viața asta, parcurs care sub influența … Continuă să citești Oameni și bisturie
– Care ziceai că vrei să fie titlul cărții?, mă întreabă Marian. E vară, seara, trecut de ora 9. Sunt pe terasa Linea-Closer To The Moon cu Marian, cu minunatul meu prieten cu care râd copios de fiecare dată când ne vedem. Cu Marian alături de care nu mi-e teamă să fie eu în cele mai ciudate ipostaze și lângă care știu că pot să … Continuă să citești De 3 ori am plâns de bucurie
Frânturi de viață, frânturi de întâlniri… amintiri a căror valoare sporește cu trecerea anilor. Sporește pentru că uitându-te în urmă îți dai seama că ce ai trăit atunci, ce ai simțit la un moment dat lângă acel om, s-a mai întâmplat de foarte puține ori. Sunt ca niște momente strălucitoare pe harta vieții tale care rup monotonia sau întunecimea ei aducând cu ele acea lumină … Continuă să citești Despre lumina din suflet
Operaționalizăm cu concepte cum ar fi iubirea, fericirea, inteligența, Dumnezeu fără să luam în calcul că, în 99% dintre situațiile în care le folosim, ele sunt cuvinte abstracte. Ceea ce le face definibile este propria scara de valori, a fiecăruia dintre noi, care și ea la rândul ei, este influențată de experiențele de viață pe care le-am avut și imaginea pe care eu însumi o … Continuă să citești Noi, oamenii, și firele dintre noi
Pași către propriul suflet 