Eram în avion de vreo ora și mai bine. Dormisem și acum mă uitam pur și simplu pe geam. Era senin și avionul redusese din altitudine așa încât se vedeau parcelele, pâlcuri de pădure și un râu care șerpuia. „- Hmm, e cam mare să fie un râu. A… e Dunărea!” mă bucur eu, în gândul meu, că fiind lipsită total de orientare și cu … Continuă să citești Clipe

În ziua aia am întrat un pic grăbită și agitată în biserică pentru că aveam multe de făcut și eram deja obosită după o săptămâna de muncă și mi se plimbau și gândurile și nevoile prin minte (de dorințe nu mai pomenim 😁) și, deși știam că nu am să am timpul pe care mi l-aș dori, totuși am intrat. Nu am trecut pe la … Continuă să citești Epifanie

Cea mai spectaculoasă întâlnire din viața asta de până acum. 😀 Trebuie să admitem că oamenii vin și pleacă din viața noastră. Așa cum și eu am apărut în viața unor oameni ca, la un moment dat, să trebuiască să plec. Dar, ce cred că trebuie să înțelegem este că fiecare apariție, oricât de meteorică ar fi, este alchimică, ne amprentează, ne transformă și oricât … Continuă să citești Scrisoare netrimisă IV

Visează, Doamne, tu pentru mine! Pentru că, toate visele pe care le-am avut Mai mult te-ai luptat să mă ferești de ele. Visează, Doamne, tu pentru mine! Și, în visul tău să pui iubirea ta pentru mine. Să pui speranța ta că vom fi mai buni. Cu fiecare zi mai buni. Visează, Doamne, că noi toți urmăm calea ta. Visează că toate îndreptările tale au … Continuă să citești Rugăciune de copil

La început, între 2 oameni există o prăpastie a timpului și spațiului neparcurs încă. Un spațiu al cuvintelor încă nespuse, al gesturilor frumoase cărora nu le-a venit timpul și al cuvintelor neîndrăznite încă. Practic suntem fiecare pe un mal de unde încercăm să ne facem văzuți, auziți cu speranța că, la un moment dat, vom fi și înțeleși. E o prăpastie a neiubirii, un spațiu … Continuă să citești Hăul dintre noi

„Zona de confort” – acea zonă „calduță” în care toate lucrurile sunt la locul lor și în care nu există riscul de a ne mai surprinde ceva – este una din cele mai mari păcăleli, este capcana perversă pe care viața ne-o întinde. Familiaritatea ei și absența răului o confundăm cu „binele”, credem că această îmbătare cu apă rece ne poate crea aceeași stare euforică … Continuă să citești Absența răului nu înseamnă că e bine

3 bărbați, unul tânăr, unul middle age și unul mult mai în vârstă pleacă la pescuit. Ajung ei pe malul lacului, aruncă undițele în apă și, la un moment dat, pe malul celălalt, apare un grup de fete tinere, zglobii care se dezbracă și se aruncă în apă. -Hai să înotăm până la ele! zise, tânărul. -Mai bine să căutăm o barcă, și-a dat cu … Continuă să citești Arta de a nu (mai) fugi