De câteva luni casa în care locuiesc arată precum România. O mare parte este avariată din cauza unei țevi sparte care permit zoaielor (cum ar spune Buni) să ajungă acolo unde nu le este locul iar cealaltă parte mă chinui să o păstrez curată, locuibilă, plăcută privirii. O, nu, nu este deloc ușor. No #$@&*%@ way! E greu să îți găsești elanul de a face … Continuă să citești La mulți ani, România!

Atunci când oamenii își continuă terapia, când intră în acest proces continuu de cunoaștere, de asimilare a unor instrumente menite să aducă schimbarea în viața lor, în acea perioadă, poți să îi observi cum nu se mai simt confortabil în obiceiurile lor. Regulile după care au funcționat până atunci încep să le perceapă ca fiind incomode, „mici”, uneori sufocante. Asta nu înseamnă neapărat că vorbim … Continuă să citești Străbătând mările vieții