Aripi din iubire

Tânjim după o relație de iubire cu un alt om dar nu și după o relație de iubire cu noi înșine.  Întotdeauna începem de unde nu trebuie așa încât, ajungem să fim preocupați să avem doar o singură aripă care să ne ajute să trăim în lumea asta. Doar că, atunci când încercarea de ane înălța se dovedește a fi zadarnică, suntem mirați că zborul … Continuă să citești Aripi din iubire

Ingrediente pentru noi

Nu suntem niciodată doar noi doi. Între noi sunt cuvintele, gesturile, privirile. NOI reprezintă suma a toate acestea dar și atenția cu care ne înconjurăm unul pe celălalt, este bucuria de a ne vedea, de a ne împărtăși bunul și frumosul, culoarea și sunetul chiar și lumina ce cade pe chipul celuilalt formând umbre dincolo de care este tot el sau ea doar că mai … Continuă să citești Ingrediente pentru noi

Orașul Varanasi

Puranas, cel mai vechi text hindus, începe cu: „A fost odată în Varanasi…”. Legenda spune că Shiva — zeul suprem, precum Dumnezeu al nostru — după ce s-a căsătorit, pentru că nu exista o ceremonie de căsătorie, obiceiul era să-și ducă soția acasă. Doar că el nu avea o casă și atunci a construit pentru soția lui, orașul Varanasi. Varanasi orașul care e treaz din … Continuă să citești Orașul Varanasi

Nu ne uităm în direcția bună

„Străbunica Nubar povestea că în inimile frânte ale oamenilor e atâta iubire nedăruită, încât mai târziu, când vine vremea, Dumnezeu le ridică la cer, și ele împrăștie cu strălucirea lor tulburea pâclă de culoarea cernelii. Satenik repetă deseori că într-o zi inima tatălui ei o să lumineze și ea lumea. E atâta iubire în tine, tăticule, atâta iubire nedăruită în inima ta frântă! Ca răspuns, … Continuă să citești Nu ne uităm în direcția bună

A învăța să te dezveți 😜

Greu am învățat să stau degeaba. Și cam târziu îmi vine să spun acum, uitându-mă mai atent în urmă. Greu să treci peste ideea că este greșit, că înseamnă că ești leneșă, că „pute pământul sub tine” (sigur ați auzit expresia asta, iar dacă v-a fost adresată, ehe! ați fost câștigător al marelui premiu. ) Eu am fost crescută de o femeie născută în 1923. … Continuă să citești A învăța să te dezveți 😜

Mâna care ascultă

De multe ori în viața asta care îmi pare a fi din ce în ce mai lungă am avut momente în care mi s-au făcut nedreptăți care mai târziu s-au dovedit a fi mai mult mici deturnări care m-au ferit de un rău mai mare posibil dacă aș fi rămas în situația respectivă sau „mica întâmplare” de atunci mi-a fost de mare ajutor mai târziu … Continuă să citești Mâna care ascultă

Acolada vieții

Fiecare întâmplare, fiecare întâlnire, fiecare… orice din viața asta este ca o paranteză. Iar fiecare viață este o acoladă în care, paranteză după paranteză capătă un semn – pozitiv sau negativ – și este așezată între aceste acolade.  Așa cum a fost ieri seară când am fost la un spectacol de muzică cubaneză la Elisabeta cu copiii din dotare unde ne-am distrat, am mâncat, am … Continuă să citești Acolada vieții