Fata mea, acum mulți ani, pe când învăța să construiască mici castele din cuburi, de fiecare dată când reușea să mai pună un cub zicea „Așaa… ”. Știți vocea aia dulce de copil încă mirat de tot și toate care își construiește propria lume cu fiecare cub bine poziționat? E, așa zicea și ea și era concentrată, atentă la proces (am spune acum ) și … Continuă să citești Pomul vieții

Este o scena în filmul Naufragiatul în care, după ce personajul principal este salvat are loc o petrecere care, la un moment dat, se termină iar el rămâne singur în camera de hotel. Chestia e că tot ce putea să facă era să stea în fund lângă pat și să apese pe butonul veiozei de pe noptieră. Să aprindă și să stingă lumina fără nici … Continuă să citești Tăcerea care ne vindecă

Unu lucru foarte trist conștientizat de curând de mine este că multora dintre noi ne este mult mai ușor să ne simțim vinovați decât să facem efortul de a ne ști iertați. Ni se pare mai simplu să trăim cu gândurile, sentimentele și uneori somatizările, cu nopțile nedormite și alcool sau tutun consumate în exces decât să facem un plan care să ne ajute să … Continuă să citești Greșeala recunoscută

Liliac alb iarna.Ca și cum floristulAr fi avant la lettreȘi ar spune„Terminați cu prostiile!O să treacă…”De parcă, firav așa cum e,El, liliacul alb ca neaua,Ar putea fi stavilă gerului. E ca atunci când nu-ți vine să creziCă un alt omMai firav ca tine,Mai puțin înzestrat ca tine,Ar putea să fie norocul tăuÎntr-o zi sau mai mai multeCând îți susține pe umărul său,Capul tău obosit de … Continuă să citești Liliac alb

Nu poți celebra viața, darurile ei de zi cu zi fara a deveni conștient(ă) de toate prin câte ai trecut. Doar rezultatul de azi lipsit de legătura cu evenimentele anterioare este lipsit de consistență. Bucuria trăită azi este legată de neajunsurile sau nefericirile de ieri care au creat în mine determinare și încredere că pot reuși, că îmi pot face viața frumoasa. Fără a conștientiza … Continuă să citești Cauze și efecte ale vieții

De ce ne alegem partenerul de viață după chipul și asemănarea părinților noștri? Ce se întâmplă în mintea și în sufletul nostru de facem acea alegere care practic ne împiedică să alegem ceea ce (știm la nivel conștient) că ne place și ne duce către genul de persoană pe care jurasem să o evităm? Of! e puțin complicat, nu-i așa? Știu, asta e moștenirea lăsată … Continuă să citești A ales până a cules

Băi, nene, chiar tre’ să avem grijă cu dorințele astea că eu cam așa cred că se întâmplă. Pentru că mi-aduc aminte un moment din viața mea de acu vreo 7-8-10 ani (că, dacă-s mulți așa în general, de unde să mai și știi ) pe vremea când locuiam în zona 11 iunie. Și, de multe ori, ca să ajung acasă urcam dealul Mitropoliei, mă … Continuă să citești Anul Nou, dorințe și reconfigurări

– Ce faci, mamă?– Obosită…– Ai avut mulți azi?– Mnnu, nu mai mulți ca de obicei. Dar oamenii sunt foarte obosiți și sunt haotici în expunerea problemelor, greu reușesc să raționeze, știi cum era cu computerele alea vechi când aveai impresia că „râșnițează” hard-ul? E, așa e cu unii oameni. Și nu pentru că e hard-ul mic ci, pentru că nu mai face față la … Continuă să citești Exerciții

V-am mai spus că am lucrat în spital și am tot scris despre asta pentru că, stau acum și mă gândesc, acolo intensitatea trăirilor și diversitatea poveștilor fac în așa fel încât amprenta lăsată de ele să nu se șteargă nici după mulți ani. Ieri seară vorbeam cu o pacientă care a reușit să se transforme din victimă a violenței domestice într-o învingătoare care aduce … Continuă să citești Spirala care ne urcă

Câteodată mă uit la oameni și îi văd ca pe niște case. Care mai noi, care mai vechi. Care mai îngrijiți, care mai dărăpănați. Unii au aspect de oameni abandonați, părăsiți de soartă, de semeni. Alții reușesc să păstreze o aparentă stare de bine dar ei și cu Dumnezeu știu ce eforturi necesită asta. Alții sunt speriați de faptul că nu valorează prea mult și, … Continuă să citești Despre reconstrucția unui om