N-ai cum să cânți la pian o melodie bună, plină, completa dacă nu te folosești de toate clapele atât cele albe cât și cele negre. Doar din atingerea fiecăreia, atingere prin care îi dai voie să se exprime, să creeze sunetul pentru care a fost creată, doar așa se poate naște cea mai frumoasă muzică.

La fel e și cu viața ta. Doar trăind și întâmplările urâte, lăsându-le să se împletească cu cele bune, permițându-le să existe pentru ca astfel să iei și de la ele învățăturile cu care vin; doar lăsându-le să-și amestece umorile, să creeze acel melanj de bine-rău, doar așa ai să poți considera că ai trăit viața deplin și că ceea ce aveai de învățat ai permis să vină către tine.

Așa că nu vă mai feriți să conștientizați, să trăiți ce aveți de trăit – tristețe, angoasă, deznădejde – pentru că ele vin la pachet cu alte înțelesuri care vă vor permite să accesați alte clape albe neștiute până atunci și vă vor permite să formați alte armonii, să găsiți alte soluții și combinații de întâmplări menite să vă facă viața frumoasă.

Cântecul pe care îl formăm din experiențele noastre de viață este cel care ne va imprima ritmul cu care ne deplasăm în viață, felul în care alegem să ne trezim dimineața, cu zâmbet de recunoștință sau cu îngrijorare. Același cântec format din conștientizarea ambelor stări emoționale ne va determina comportamentul față de oameni și întâmplări, ne va pune lumină pe chip sau… nu. Ne va ajuta să găsim soluții la problemele noastre sau ale altora. Adică e cel care ne va da calitate vieții.

Și, cine știe, dacă suntem confortabili cu cântecul nostru, poate vom avea încredere să învățăm și un alt om să cânte după armoniile găsite de noi. Iar acel om ne va învăța cântecul lui. Eu cred că, atunci când ajungem să ne știm bine fiecare cântecul vieții noastre putem să facem un fusion și între hip-hop și un lied. 🙂 Îl putem murmura celuilalt pentru a ne face înțeleși, amintindu-ne de fiecare sunet obținut de fiecare clapă – albă sau neagră, bună sau rea –  pe care am învățat să o manevrăm.

Poate că asta o însemna să învățăm să trăim în doi, să ne știm unul cântecul celuilalt pentru ca, la un moment dat, să putem să ne împletim experiențele, trăirile, emoțiile și sentimentele și toate acestea să creeze cadrul perfect în care să putem să scriem cântecul nostru.