Toți suntem stele pe cerul ăsta, al vieții.
Toți ne naștem din ciocnirea a două alte stele,
dintr-o explozie, dintr-o întâlnire.
Și călătorim prin lumea asta
și murim cândva.
Unii mor stele neștiute.
Alții sunt precum cometele care lasă,
totuși,
ceva în urmă.
Lasă oameni atinși de ei
Lasă arta făcută de ei,
Își lasă propria scânteie desprinsă din ei
Și aflată de alții prin felul în care i-a amprentat.
Unii oameni ne sunt stele călăuzitoare.
Alții, doar ce-au apărut, că au și dispărut.
Suntem toți oameni-stele
Doar că nu mulți dintre noi
Lasă o dâră formată din alți oameni,
si din frumos.
Din ce-au avut ei mai frumos.